Județul SUCEAVA

Exprimă-te!

Suceava în imagini

Relieful

Dimensiunile mari ale judeţului explică varietatea geologică a peisajului, precum si a resurselor naturale. Formele de relief ocupă următoarele suprafeţe: zona de munte 5.593 km2, iar zona de podis și dealuri sub-carpatice 2.960 de kilometri pătrați.

Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali și Podisului Sucevei. De la vest către est, relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine, tipurile de forme orientându-se în fâșii cu direcţie nord-sud și în general paralele între ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire în regiunea montană.

În ansamblu, teritoriul judeţului cuprinde două importante unităţi de relief:

  • regiunea montană – 65,4% munţi cu înălțimi între 800 si 2.100 de metri;
  • regiunea de podis – 34,6% podis si dealuri subcarpatice.

Înălţimile scad treptat de la vest la est, imprimând astfel etajarea și diversificarea celorlalte componente ale mediului natural.

Zonele montane, care ocupă 2/3 din teritoriul judeţului, se caracterizează prin întinse păduri și pajiști naturale, bogate resurse balneo-turistice.

În cadrul zonei montane s-au dezvoltat o serie de depresiuni dintre care cea mai importantă este Depresiunea Dornei. Aceasta este de origine tectonică și de baraj vulcanic, se desfăsoară la 800-900 de metri si are două compartimente: Dorna și Neagra Șarului, în care există lunci, terase, dealuri piemontane si turbării.

Zonele de podiș și dealuri subcarpatice sunt reprezentate prin podisul Sucevei și Subcarpaţii Neamţului, cu altitudini cuprinse între 300 și 500 de metri. Podișul Sucevei se împarte în Podișul Dragomirnei și Podișul Fălticeni ce încadrează între ele Depresiunea Rădăuţi. Suprafeţele cele mai joase sunt formate din luncile și terasele joase de-a lungul râurilor, prezentând ca principală caracteristică faptul că, pe mari întinderi, nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând naștere zonelor cu exces de umiditate.


Informații preluate din Strategia de dezvoltare economică și socială a județului Suceava, perioada 2011 – 2020 realizată de Consiliul Județean Suceava.

Munții Bistriței

Munţii Bistriţei, şi în mod special partea nordică a crestei acestora, se impun în peisajul Ţării Dornelor prin culmile abrupte şi stâncoase, încă relativ bine împădurite. În partea de nord, valea Bistriţei îi separă de Masivul Giumalău prin spectaculoasele Chei ale Zugrenilor – o secţiune prin două masive cristaline, cu pereţi abrupţi şi o diferenţă de nivel care ajunge până la circa o mie de metri.

Află mai multe