În anul 1929, în Câmpulung Moldovenesc şi în comunele situate în amonte de acesta pe Valea Moldovei, funcţionau 101 mici întreprinderi aparţinând industriei de prelucrare a lemnului, materialelor de construcţii şi industriei alimentare (mori).
Cu toate începuturile activităţii industriale, regiunea rămânea încă slab dezvoltată, aproape 50% din populaţia activă a oraşului şi peste 75% din populaţia din mediul rural fiind ocupată cu creşterea animalelor şi cu activităţi legate de exploatarea şi valorificarea fondului forestier al zonei. (Arhivele Statului, Suceava, fond Câmpulung Moldovenesc, dosar 34, p. 192)
Existenta oraşului Câmpulung Moldovenesc ca reşedinţă de judeţ a fost curmată de către noua împărţire administrativă legiferată în anul 1950, după modelul sovietic. şi astfel, oraşul Câmpulung Moldovenesc devine un simplu orăşel înglobat în regiunea Suceava.
După cel de-al doilea război mondial oraşul a cunoscut o rapidă dezvoltare din punct de vedere industrial (crearea unor noi unităţi industriale: fabrica de mobilă, fabrica de produse lactate, sector metalurgic, materiale de construcţie, filatura de bumbac, fabrica de încălţăminte…).
Cercetarea ştiinţifică era reprezentată de Întreprinderea de Prospecţiuni şi Explorări Geologice (IPEG) şi Staţiunea pentru Cultura Experimentala a Molidului (ICAS), Câmpulungul fiind, în acelaşi timp şi un important centru turistic.
După 1989, zona trece printr-o profundă recesiune economică, fapt subliniat şi de faptul că regiunea minieră Bucovina (care cuprindea localităţile: Câmpulung Moldovenesc, Pojorâta, Fundu Moldovei, Breaza) este declarată prin H. G. nr.208/25.03.1999 zonă defavorizată pe o perioadă de zece ani.
În prezent, majoritatea activităţilor desfăşurate constau din comerţ (circa 60%), prestări de servicii, producţie, alte activităţi.
Informații oferite de Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc.
