Județul SUCEAVA

Informează-te!

Suceava în imagini

Fauna

La adăpostul munţilor şi sub poala codrilor, fauna s-a menţinut bogată şi variată până în zilele noastre, contribuind din plin la frumuseţea şi ineditul peisajului din vecinătatea Câmpulungului Moldovenesc.

Dintre reprezentanţii ei menţionăm în primul rând cerbul (Cervus elaphus) ale cărui efective au sporit în ultimii ani prin reglementarea condiţiilor de vânătoare în funcţie de sporul anual al speciei, apoi ursul (Ursus arctos), o altă podoabă de frunte a Carpaţilor nordici. Ca urmare a luării unor măsuri de ocrotire, în pădurile din bazinul mijlociu şi superior al Moldovei s-a îmbunătăţit şi situaţia cocoşului de munte (Tetrao Urogallus). Dintre rarităţile faunistice amintim şi cocoşul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), care se mai întâlneşte în părţile nord-vestice ale Obcinilor.

Dintre feline, pădurile câmpulungene adăpostesc o specie frumoasă – râsul (Lynx lynx), supranumit pantera Carpaţilor. Alte specii comune Carpaţilor, dar bine reprezentate în zona sunt: mistreţul (Sus scrofa), atât de numeros încât „sapă” pur şi simplu poieni întregi şi ogoare izolate, jucăuşa veveriţă (Sciurus vulgaris), jderul (Martes martes), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), căprioara (Capreolus capreolus).

Spre deosebire de pădurile de foioase, care răsună de cântecul păsărilor, pădurile de conifere impresionează prin liniştea care le învăluie, rar întreruptă de toboşarul pădurii (Pica pica) sau de sunetele stridente ale gaiţei (Garalus glandarius), la care se adaugă forfecuţa (Loxia curvirostra), alunarul (Nucifraga caryocatactes) şi piţigoiul (Parus sp.).

Din cele arătate, se poate trage concluzia că regiunea Câmpulungului Moldovenesc dispune de un fond faunistic-cinegetic bogat şi valoros, renumit în întreaga ţară şi nu numai. Multe din trofeele recoltate de la animalele vânate aici (cerb, căprior, urs, râs, mistreţ, cocoş de munte…), au obţinut valoroase medalii la concursuri internaţionale de prestigiu.

Fauna ihtiologică a Moldovei şi a pâraielor afluente este deosebit de bogată. Pentru pescarul sportiv interesează mai ales păstrăvul indigen (Salmo trutta fario), păstrăvul curcubeu (Salmo irideus), lipanul (Thymallus thymallus), cleanul (Lueciscus cephalus), foarte numeros, mreana de munte (Barbus meridionalis petenyi).

Acestora li se adaugă micuţul boiştean (Phoxinus phoxinus), porcuşorul (Gobio gobio)… Pe râul Moldova, datorită pescuitului abuziv şi poluării, salmonidele s-au retras în amonte de Frasin-Vama. În schimb pâraiele, cu ape puţin adânci dar limpezi şi bine oxigenate, reprezintă biotopuri ideale pentru dezvoltarea lor. Este cel mai mare salmonid de la noi, care poate ajunge la peste un metru lungime şi 12-14 kilograme greutate.

Datorită modificării antropice moderate a cadrului natural, în masivele muntoase din regiunea Câmpulungului s-au putut păstra numeroase specii de nevertebrate foarte rare sau chiar noi pentru ştiinţă, îndeosebi în rezervaţii.


Informații oferite de Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc.

Ultima actualizare:

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.