Județul SUCEAVA

Împărtășește!

Suceava în imagini

Vegetaţia

Învelişul vegetal – pădurile, păşunile şi fâneţele – contribuie din plin la estetica peisajului regiunii, constituind un cadru tonifiant şi un fond cromatic în care omul, aşezările şi activităţile lui se integrează total. El este totodată şi una din principalele bogăţii, precum şi o verigă importantă în păstrarea echilibrului ecologic.

Răspândirea vegetaţiei este strâns legată de condiţiile de climă şi sol, evidenţiindu-se un armonios paralelism între cele trei componente fizico-geografice, supuse legii etajării verticale în raport cu altitudinea. Omul însă a introdus o serie de modificări, îndeosebi prin retragerea marginii pădurilor în favoarea pajiştilor şi aşezărilor.

Câmpulungul şi împrejurimile intră aproape în totalitate în cadrul zonei naturale a pădurilor de răşinoase, care urcă până spre 1500m. Aici pădurea reprezintă încă 50-75% din suprafaţa teritoriului, cu toate defrişările intense făcute de-a lungul timpului. Cu acest procent, zona se înscrie între cele mai bine împădurite din ţară. Condiţiile ecologice favorizează în mod deosebit molidul (Picea excelsa).

În Obcinile Feredeului, Mestecănişului şi la poalele Giumalăului se dezvoltă cele mai pure şi mai falnice molidişuri din ţară. Renumele european al molidului bucovinean este atât de mare şi unanim recunoscut încât unii cercetători au presupus ca vestitele viori cremoneze ar fi fost lucrate din lemn adus de pe aceste meleaguri, iar astăzi firme renumite din lume solicită cheresteaua de Moldoviţa, Vama sau Pojorâta.

Dintre celelalte esenţe menţionăm: bradul (Abies alba), paltinul (Acer pseudoplatanus), fagul (Fagus silvatica), pinul (Pinus silvestris), mesteacanul (Betula verrucosa), plopul (Populus tremula), scorusul (Sorbus aucuparia). Foarte rară este zada sau laricele (Larix decidua), singurul conifer de la noi care-şi leapădă iarna toată podoaba de ace.

Un alt conifer foarte căutat în trecut pentru lemnul său frumos colorat şi tare, un adevărat arbore de fier al pădurilor noastre, este tisa (Taxus baccata). Pentru a-i preîntâmpina dispariţia la care era sortită prin exploatare neraţională şi mai ales datorită creşterii extrem de lente, tisa a fost declarata specie ocrotită.

Covorul ierbos, ca dealtfel şi etajul arbuştilor, este slab dezvoltat în aceste păduri întunecoase. Mai frecvente sunt măcrişul (Oxalis acetosella), clopoţeii (Campanula abietina), degetăruţul (Soldanella montana), lăcrămiţa (Mojantenum bifolium), muşchii adunaţi în perniţe moi. În schimb, tăieturile şi lizierele pădurii sunt invadate de rugi de zmeură (Rubus idaeus) şi mure (Rubus sulcatus), soc (Sambuccus racemosa), caprifoi (Lonicera nigra), tufărişuri de alun (Coryllus avellana), fragi (Fragaria vesca), iar la altitudine mai mare de afin (Vaccinium myrtillus).


Informații oferite de Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc.

Ultima actualizare:

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.