În protocoalele poruncilor existente în arhivele parohiilor din Câmpulung se găseşte înscris un apel din 25 Octombrie 1851, prin care episcopul Bucovinei îndeamnă preoţimea din Câmpulung şi prin ea, poporanii cu stare, să răspundă listelor de subscripţii emise de comitetul de administraţie al bibliotecii înfiinţate în 1851 în Bucovina sub denumirea Bibliotecă a ţării cu denumirea în limba germană de Bucovinaerlandesbibliothek, ca prin donaţiuni băneşti, sau de cărţi să contribuie la dotarea ei.
Pătruns de sentimente morale, apelul aminteşte că orice jertfă cât de mică, ţinând seama de scopurile înalte urmărite, va fi înscrisă ca „o mare jertfă” în istoria culturii poporului din Bucovina. Dar, misiunea clerului n-a fost limitată la donaţiile personale. Numărul preoţilor era mic şi contribuţiile oricât ar fi fost de însemnate, rămâneau lipsite de valoare dacă nu erau completate de cele ale poporanilor cu stare şi înclinaţii spre cultură.
Prin contribuţia lor câmpulungenii au participat la punerea pietrei fundamentale a primului aşezământ al cărţii în Bucovina, înscriindu-se prin aceasta în istoria bibliotecilor şi a culturii bucovinene. Primele biblioteci publice din Câmpulung Moldovenesc au funcţionat din 1896 pe lângă cabinetul de lectură Deşteptarea, Clubul român Rarăul şi Societatea Şcoala Română.
În iarna anului 1896 se puneau la Câmpulung bazele celei dintâi biblioteci înfiinţate în aşa numitul cabinet de lectură Deşteptarea, care a funcţionat în vechea clădire a şcolii şi a primului gimnaziu.
Un rol important în organizarea acestui cabinet, a acestei societăţi culturale, l-au avut doctor Gheorghe Popovici şi Tudor Ştefanelli.
Paralel cu Deşteptarea a început să funcţioneze o bibliotecă publică la clubul Rarăul situat în clădirea pe locul căreia s-au turnat temeliile actualei Case de Cultură. În organizarea activităţii de club şi a celei de răspândire a cărţii au avut aici un rol deosebit Gheorghe Nistor şi Aurel Morari.
Pe locul unde astăzi se află complexul meşteşugăresc a mai existat un lăcaş de cultură în cadrul căruia a funcţionat Societatea Şcoala Română, care a avut o bibliotecă şi o tipografie proprie, la conducerea căreia s-a aflat o perioadă dr. Ioan Bileţchi, pe care îl vom întâlni printre fondatorii de mai târziu ai Bibliotecii Judeţene Suceava.
În Darea de seamă a Prefecturii judeţului Câmpulung, pe anii 1933-1937 se arată că biblioteca publică judeţeană s-a înfiinţat oficial în iunie 1936 de un comitet compus din profesor doctor I. Bileţchi, profesor George Voevidca, director George Popescu, preot doctor Ilie Păsăilă, în frunte cu prefectul de atunci al judeţului, Constantin Leontieş. Creată, după cum se arată în material, cu gândul de a încetăţeni cartea românească pe aceste meleaguri înstrăinate timp de aproape un veac şi jumătate, să slujească drept auxiliară şcolii şi operei de culturalizare a maselor largi, biblioteca judeţeană avea să parcurgă în decursul timpului un drum greu şi sinuos pentru a-şi îndeplini cu adevărat menirea. La înfiinţarea Bibliotecii municipale, stocul volumelor se ridica la 4.190, toate adunate de la cabinetele de lectură şi societăţile culturale din oraş, de la biblioteca învăţătorilor, de la preoţi precum şi de la donatori.
Biblioteca este de tip enciclopedic, cu un fond prezent de 91.973 documente, bine prelucrat şi de o mare valoare, care cuprinde toate categoriile de publicaţii în măsură să poată satisface, sperăm noi, pretenţiile cititorilor activi.
Biblioteca Municipală este structurată astfel: secţie de împrumut carte adulţi, secţia de împrumut carte copii, sală de lectură, secţia de documentare şi carte veche, secţia periodice şi secţia împrumut carte străină.
S-a încercat, şi credem că s-a reuşit, atragerea la bibliotecă a elevilor prin acţiuni comune cu şcolile, liceele şi şcolile post liceale din municipiu. Am realizat activităţi comune cu instituţiile şcolare, în care elevii sub îndrumarea profesorilor şi a bibliotecarilor au întocmit materiale, care au fost ulterior prezentate în faţa unui auditoriu, destul de critic. Activităţile noastre s-au bucurat de o prezenţă bună, având participanţi de toate categoriile sociale şi iubitori ai cărţii. Am avut şi multiple lansări de carte, care i-au făcut pe unii câmpulungeni mai fericiţi că au putut obţine o lucrare cu autograful autorului.
Intenţionăm să realizăm o expoziţie permanentă cu acele cărţi care au autografele autorilor.
Biblioteca s-a bucurat de sprijinul societăţii de televiziune locală prin cablu şi a postului de radio local în popularizarea activităţilor pe care le-a efectuat.
Astăzi, continuatoarea primelor biblioteci publice locale, Biblioteca Municipală Câmpulung Moldovenesc, cea mai veche biblioteca publică din judeţul Suceava şi a doua ca mărime după Biblioteca Judeţeană I. G. Sbiera Suceava, se prezintă, ca o păstrătoare a unei părţi din tezaurul cultural român şi intrată în marea familie culturală europeană.
Informații oferite de Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc. Autor: Silviu Petrică CIULEI.
Contact
- Biblioteca Municipală Câmpulung Moldovenesc
- voice+4 0230 312 948
- Calea Bucovinei, numărul 4, 725100, Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava
- Download vCard
