Rădăuţi

Municipiul Rădăuţi este situat în câmpia dintre râurile Suceava şi Suceviţa, la 37 km de Suceava, la o altitudine de 375 m. Este una din vechile aşezări moldoveneşti cunoscută încă din secolul XV (atestare documentară din anul 1413).

Municipiul Rădăuţi se află la o întretăiere de drumuri care îi asigură accesul lesnicios cu localităţile din cadrul depresiunii cu acelaşi nume, cât şi către altele din afara. Din oraş pornesc radial şase drumuri. Astfel, spre Siret (19 km), DN 17A asigură o legătură apropiată cu DN 2, respectiv cu E 85, care porneşte de la Marea Baltică spre Peninsula Balcanică. Deci municipiul Rădăuţi este la o mică distanţă
de un traseu rutier internaţional. Acelaşi drum (DN 17A), spre vest, peste Obcine, ajunge la Câmpulung Moldovenesc (75 km), unde se întâlneşte cu DN 17, respectiv E 571 (care leagă Europa Centrală de nordul Moldovei), deci un alt drum de importanţă internaţională. Legatura cu Putna este asigurată printr-un drum de 32 km. În direcţie opusă, acelaşi drum continuă până la Suceava (36 Km). Al cincilea drum porneşte spre Frătăuţi, asigurând mai departe legătura cu comunele din bazinul superior al Sucevei. Accesul spre mănăstirile Arbore (15 km) şi Solca (19 km) se realizează printr-un drum ce trece prin Volovat (5 km). Totodată, Rădăuţiul se află la numai 9 km de calea ferată internaţională Bucureşti – Varşovia (punct de frontieră Vicşani), deoarece de la Doreşti se desprinde o linie ce trece prin oraş şi se continuă spre Putna, pe valea superioară a râului Suceava, până la Nisipiu.

Chiar în zona centrală, oraşul îşi etalează principalele sale obiective turistice, plasate într-un cadru arhitectonic aparte, ceea ce a făcut ca Rădăuţiul să capete faima unei aşezări urbane pitoreşti. Spre acest centru converg toate căile de acces din şi spre oraş, astfel încât, din orice direcţie s-ar ajunge la Rădăuţi, obiectivele turistice se află în calea vizitatorului.

În centru, privirea îţi este atrasă de frumosul parc, care constituie o zonă de agrement nu numai pentru localnici, ci şi pentru vizitatori. Aleile sale îngrijite, mărginite de arbori falnici, rondurile de flori, armonia culorilor şi liniştea sunt câteva din atributele parcului. Doar salciile pletoase, de mari dimensiuni, mai amintesc că aici a existat cândva o mlaştină.

Fără îndoială că principalul obiectiv îl constituie biserica lui Bogdan Vodă, cel mai vechi monument de piatră al Moldovei (mijlocul secolului al XIV-lea), necropola primilor Muşatini, întemeietorii statului independent al Moldovei. Nicăieri în Moldova nu se află concentrată atâta istorie, aparţinând unor timpuri legendare, ca în acest loc care, prin mormintele pe care le adăposteşte, şi-a dobândit numele de adevărat “Panteon al Moldovei”. Importanţa monumentului constă şi în faptul că marchează, încă de la începuturile arhitecturii moldoveneşti de zid, naşterea unor sinteze proprii, care, ulterior mai ales în timpul lui Ştefan cel Mare, au dat originalul stil moldovenesc. Astfel, aici în arhitectura acestui edificiu şi-au dat întâlnire cele trei stiluri care dominau arhitectura Europei din acele timpuri: romanic, gotic şi bizantin. Dacă planul monumentului, privit în ansamblu, aminteşte stilul romanic prin cele trei nave longitudinale, în schimb, împărţirea interioară este realizată după canoanele bizantine, iar la sculptura ferestrelor şi a uşilor s-au folosit arcurile ogivale, specifice stilului gotic. Aspectul actual al monumentului indică o serie de transformări survenite de-a lungul secolelor, dar lucrările de restaurare efectuate în ultimii ani au urmărit să-i redea o formă cât mai apropiată de înfăţişarea iniţială.

Grădina Zoologică din Rădăuţi (judeţul Suceava) este amplasată lângă stadionul municipal, în partea de vest a oraşului Rădăuţi. Se remarcă prin frumoasele exponate de lei, puma, ghepard, maimuţe, lebede, struţi… Grădina este un adevărat deliciu pentru copii dar şi pentru toţi iubitorii de animale. Accesul se face pe şoseaua Rădăuţi – Suceviţa, aproape de ieşirea din oraşul Rădăuţi.

Contact

• Rădăuți
• Download vCard