Județul SUCEAVA

Informează-te!

Suceava în imagini

Codrul secular Slătioara

Tip rezervaţie: forestieră.
Suprafaţă: 1064,20 hectare.
Încadrare teritorială-administrativă: comuna Stulpicani.
Custode: Direcția Silvică Suceava.
Sit Natura 2000 care se suprapune peste rezervaţie: Rarău-Giumalău.

Localizare

Situată în versantul estic al Masivului Rarău între 790 și 1353 metri altitudine pe trei culmi mari paralele – Bâtca Neagră, Bâtca cu Plai și Bâtca Lesei – desprinse din Muntele Todirescu. Aceasta face cumpăna de ape între bazinele râurilor Bistrița și Moldova.

Acces

Din șoseaua Vatra Dornei – Suceava (DN 17), în capătul estic al orașului Câmpulung Moldovenesc, se desface spre sud un drum spre comuna Stulpicani peste Pasul Prihodiște. La circa zece kilometri se ajunge în Valea Slătioara, pe care se află satul cu aceeași nume. La capătul de sus al satului se află cantonul silvic – laborator Seculara de unde se intră în rezervație. Tot traseul este marcat cu cruce albastră, ce se continuă prin golul cu fânețele de pe Todirescu până pe vârful Rarău și la Cabana Rarău.

Caracterizare și importanță

Codrul secular virgin și cvasivirgin, cu exemplare bătrâne de arbori și vegetație ierboasă montană bogată ce atestă vechimea ei. În ansamblul codrului este de o mare frumusețe ce poate da o imagine a ceea ce au fost în trecut codrii Moldovei.

Istoric

Primele date asupra vegetației au fost publicate de cercetătorii austrieci Fr. Herbich în 1859, B. Knauer 1895… dintre români de C. Hormuzacki în 1911, M. Gușuleac, Tr. Ștefureac…

Condiții geologice și pedologice

Subsolul îl formeză formațiunile din flancul extern al sinclimatul Rarău și umplutura lui de Wildflysch cu olistolite de calcare. Pe ele s-au dezvoltat soluri brune de pădure, soluri brune gălbui moderne acide formate pe șisturi cristaline, gresii și conglomerate, podzoluri și rendzine pe calcare.

Elemente biologice

Vegetația lemnoasă este reprezentată prin molid (Pecea abies), brad (Abies alba), pin silvestru (Pinnus sylvestris), tisa (Taxus baccata), larița (Larix decidua), fag (Fagus sylvatica), scoruș de munte (Sorbus aucuparia), carpen (Carpinus betulus), arin (Alunus incana), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ienupăr (Juniperus communis), sălcii (Salix silesiaca, Salix cinerea, Salix viminalis), agriș (Ribes uva-crispa), zmeur (Rubes idaeus), tulichina (Daphne mezereum), afin (Vaccinium myrtillus) și merișor (Vaccinium vitis-idaea).

Vegetația ierboasă este bogată din care menționăm: omagul (Aconitum degenii), floarea paștelui (Anemone nemorosa), vulturica (Hieracium transsylvanicum), piciorul cocoșului (Ranunculus carpaticus), sărișoara (Sanicula europaea), degetarul (Digitalis grandiflora), foaie groasă (Pinguicula alpina), brusturul negru (Symphytum cordatum), clopațeii (Campanula carpatica, Campanula glomerata, Campanula patula), spălăcioasa (Senecio fuschsii), crinul de pădure (Lilium martagon), papucul doamnei (Cypripedium calceolus)… precum și numeroase ferigi: brădișorul (Lycopodium clavatum), năvalnic (Asplenium scolopendrium), feriguțe (Asplenium trichomanes, Asplenium viride, Dryopteris filix-mas). Dintre mușchi, T. Ștefureac citează 451 de unități sistematice, dintre care 108 aparțin clasei Hepaticae, 343 clasei Musci, iar dintre licheni, 94 de unități aparțin mai frecvent genurilor Cladonia, Parmelia, Peltigera

Până la această dată au fost indentificate peste 900 de specii de plante între care monumenele botanice ale naturii sau varietății amintim papucul doamnei (Cypripedium calceolus), vulturica de stâncă (Hiercium pojoratense), foaia groasă (Pinguicula alpina), alga roșie de apă dulce de pe pietrele umede din văi (Hildenbrandtia rivularis), tisa (Taxus bacata), tulichina (Daphne mezereum). Faptul că majoritatea speciilor constituente sunt plante perene (82%) și lemnoase (14%), cu areal nordic, atestă atât vechimea cât și durabilitatea acestei păduri seculare virgine.

Beneficiind de condițiile de hrană și adăpost din rezervația, fauna este bogată, printre care râsul și vulpea. Ornitofauna cuprinde 92 de specii ce clocesc în rezervație, precum Motacillacinera, Cioconia cioconia, Aquila pomarina, Buteo buteo, Streptoprlia turtur, Certhia familiarsis, Picus canus, Fringilla coelebs, Tetrao urogallus. În golurile de munte: Corvux corax, Falco tinnunculus, Pheonicus ochruros… (Iordache I. și autorii, 1995). Dintre insectele este de menționat specia endemică Carabus raraurense și câteva specii noi de fluturi descoperite de I. Nemeș: Laspeyresia interruptana, Thera albonigrata, Calostigia laetaria.

Imagini

Codrul secular Slătioara


Surse:

Contact

  • Codrul secular Slătioara
  • comuna Stulpicani, județul Suceava
  • Download vCard
Share

Ultima actualizare:

Comentarii (10)

  1. rusu m.

    doresc sa comand cateva tufe de agris. cum procedez? multumesc

    Răspunde

  2. irina

    as vrea sa stiu dak in rezervatia de la slatioara se practik pasunatul sau exploatari ilegale de lemn sau dak a fost afectata de incendii; am cautat in articole de ziar dar n-am gasit nimik, stie cineva de unde m-as putea documenta? mc

    Răspunde

    • Ionut

      Pasunatul,exploatarile de lemn sunt strict interzise in acea zona,deoarece este o zona protejata,ea trebuie lasata asa cum este.

      Răspunde

    • Cati

      Acum ma aflu aici. Pare sa fie ok!

      Răspunde

  3. Sergiu-Robert Cojocar

    intaresc cele spuse mai sus despre frumusetea locului, in calitate de nativ al acestor meleaguri, al acestui sat. este probabil unul din putinele locuri unde omul nu si-a lasat amprenta foarte mult, acest lucru datorandu-se in primul rand caii de acces execrabila ce se intinde intre Stulpicani si Slatioara. cel mai bine de mers este iarna, intrucat stratul de zapada acopera craterele(la propriu: aprox. 40-60 cm adancime) din sosea.
    merita vizitata aceasta rezervatie. este salbaticie pura. nu pleci decat cu o impresie extrem de josnica despre peisajul urban comparativ cu ceea ce vezi acolo.

    Răspunde

  4. caruntu [balan ] stela

    am locuit in anii 1982-1983 in acest loc binecuvantat de d-zeu;mie dor de doina, de geta, de toate mi-e dor/

    Răspunde

  5. Nacu

    Intradevar este un loc extraordinar …pacat de soseaua care este dezastruasa…sunt din acest sat si stiu bine ce vorbesc.!

    Răspunde

  6. Moraru Vasile

    Imi poate da cineva informatii despre starea drumului si despre posibilitati de cazare din Slatioara? Multumesc
    Vasile – moraruv@email.ro

    Răspunde

  7. Gabriel MARIAN

    Am fost si eu acolo exact in urma cu un an in cadrul unui proiect fotografic. Am trecut prin Cheile Moara Dracului si apoi prin Codrul Secular Slatioara. A fost o experienta de zile mari. Impresii si fotografii am publicat pe blogul personal : http://momenteletale.blogspot.ro/2011/09/de-prin-codri-seculari.html

    Răspunde

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.