Știrile sociale și răspândirea dezinformării

Datorită proliferării rețelelor sociale și creșterii popularității consumului de știri sociale, multe persoane pot obține informațiile de care au nevoie mai rapid și mai ușor decât oricând înainte. Rețelele sociale fac distribuirea informațiilor mult mai simplu, dar acest lucru a facilitat și răspândirea informațiilor false și propagandei. Termenii „știri false” și „dezinformare” sunt uneori utilizați în mod interschimbabil, difuzând informații incorecte sau înșelătoare. Răul produs de proliferarea dezinformării și a știrilor false se extinde în multe domenii ale societății și ale economiei.

Dezinformarea și povestirile false au circulat rapid datorită utilizării ridicate a platformelor de socializare. Algoritmii din spatele rețelelor de socializare acordă mai multă importanță postărilor care primesc multă atenție din partea utilizatorilor sub formă de aprecieri, distribuiri și comentarii. Acest lucru a crescut prevalența știrilor senzaționale, a căror scop principal este să atragă atenția, mai degrabă decât să furnizeze informații utile.

Informațiile false și propaganda pot avea consecințe grave. Unele dintre aceste consecințe includ confuzia, anxietatea și lipsa de încredere. Repercusiunile politice ale informațiilor false nu trebuie subestimate. Distribuirea dezinformării în timpul unor alegeri electorale poate influența votanții, poate afecta încrederea în instituțiile democratice și poate crește tensiunile politice. În plus, alegătorii dezinformați cu privire la candidații sau subiectele politice pot vota cu suspiciune și confuzie. Răspândirea largă a informațiilor false poate afecta și economiile. Știrile false pot afecta semnificativ piața de valori și pot duce la fluctuații mari de prețuri. Investitorii în NetBet și economia în ansamblu pot suferi pierderi financiare grave ca urmare a acestui lucru.

Sursa imaginii : lnternet matters

Mai mulți factori fac platformele de socializare vulnerabile la răspândirea dezinformării și știrilor false. În primul rând, poate fi dificil să se descifreze algoritmii utilizați pentru a selecta ce informații sunt afișate vizualizatorilor. Acest lucru face ca utilizatorii de social media să nu știe dacă informațiile pe care le văd sunt de încredere.
A doua problemă este că oricine poate produce și posta conținut pe rețelele de socializare, deoarece are posibilitatea să o facă. Din acest motiv, este mai dificil pentru platformele de social media să monitorizeze informațiile pe care utilizatorii lor le publică. A treia problemă este că este dificil pentru verificatorii de fapte să țină pasul cu viteza cu care circulă informațiile pe rețelele de socializare.

Au fost oferite multe soluții pentru a reduce răspândirea informațiilor false pe rețelele de socializare. Modificările aduse algoritmilor care selectează conținutul afișat utilizatorilor pot ajuta la reducerea răspândirii dezinformării. Ca a doua opțiune, platformele de social media pot include mecanisme pentru verificarea și verificarea faptelor pentru a ajuta utilizatorii să detecteze și să raporteze dezinformarea. Platformele de socializare adoptă, de asemenea, metode automate în care postările și știrile sunt verificate înainte de a fi postate.

În cele din urmă, firmele de social media pot colabora cu organismele statului și non-guvernamentale pentru a crește cunoștințele cetățenilor și capacitatea acestora de a evalua diferitele forme de media. Aceasta poate ajuta utilizatorii să recunoască informațiile false și să reducă efectele dezinformării asupra societății. Dezinformarea și știrile false s-au răspândit datorită știrilor sociale și a platformelor de socializare. Repercusiunile asupra societății, guvernului și afacerilor ar putea fi devastatoare. Platformele de social media pot promova competențele de alfabetizare media și de gândire critică printre utilizatori, investi în sisteme de verificare a faptelor și de verificare și să acorde prioritate publicării de materiale factual și de înaltă calitate pentru a reduce răspândirea dezinformării.