Tipurile de ecosisteme din judeţul Suceava sunt condiţionate de formele de relief variate și de elementele pedoclimatice, dispunându-se etajat, dinspre zona de podiș spre cea de munte.
- Ecosisteme forestiere. Având în vedere preponderenţa reliefului înalt, ponderea maximă a habitatelor o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului.
- Pajiștile alpine se întâlnesc la peste 1.600 de metri în munţii Călimani, Suhard, Giumalău și Bârnar. În Rarău, ele coboară până la 1.500 de metri. Pajiștile alpine sunt caracteristice în locurile cu iarnă mai lungă de sașe luni și cu precipitaţii abundente, de peste 1.200 mm. Ele se dezvoltă pe un areal discontinuu, insular, în două etaje: unul alpin propriu zis și altul subalpin.
- Turbării și mlaștini. În zona coniferelor există și turbăriile cu Sphagnum din bazinul Dornelor (Poiana Stampei și Coșna) și de la Șarul Dornei, cunoscute sub numele de tinoave. Sunt turbării înalte, căci sunt instalate în depresiune la altitudini de 900 – 1.000 de metri.
- Ecosisteme de luncă. Intrazonal, în șesurile Siretului, Sucevei și Moldovei, de la ieșirea din munte a acestor râuri, apare o asociaţie de plante higrofile lemnoase (salcie, plop, arin) sau ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocosului, coada calului).
- Ecosisteme acvatice. Acestea pot fi diferenţiate după cinetica apei în două grupe majore: curgătoare, care reprezintă mediul lotic (pâraie, râuri) și stagnante (lacuri, bălţi, mlastini…), care reprezintă mediul lentic.
Informații preluate din Strategia de dezvoltare economică și socială a județului Suceava, perioada 2011 – 2020 realizată de Consiliul Județean Suceava.