Piatra Pinului și Piatra Șoimului

Tip rezervaţie: paleontologică.
Suprafaţă: 0,5 hectare.
Încadrare teritorială-administrativă: orașul Gura Humorului.
Custode: Direcția Silvică Suceava.

Localizare

Pe malul drept al râului Moldova în dreptul orașului Gura Humorului.

Acces

Piatra Pinului şi Piatra Şoimului se găsesc la marginea orașului Gura Humorului, în zona Complexul de Agrement Ariniș. Din parc, situat în stânga râului Moldova, se traversează pe o punte pietonală în malul drept unde se poate ajunge și pe un drum local ce vine de la Voroneț, trecând pe la baza Pietrei Pinului.

Caracterizare și importanță

Este prezentă aici o importantă faună de pești fosile dintre care unele sunt specii noi pentru știința și altele pentru intervalul paleontologic al țării.

Istoric

Prima mențiune a aflorimentului de la Piatra Pinului se datorează lui Sava Athanasiu (1910), iar primele determinări de pești fosili aparținând lui M. Paucă (1934). Contribuții substanțiale a adus T. Brustur care a descoperit o specie nouă pentru știință (1977) și a realizat o excelentă sinteză în 1993.

Elemente geologice și paleontologice

La estul zonei cristalino-mezozoice se află unitatea structurală a flișului care începe cu unitatea Pânzei de Tarcău. Aceasta cuprinde depozite de la Cretacic la Miocen. La Piatra Pinului sunt bine vizibile formațiunile Oligocene. Succesiunea este următoarea: menilite (roci silicioase negre, dure cu spărtură așchioasă), marne bituminoase (marne brune îmbibate cu petanol), gresia de Kliwa (gresia cuarțoasă albă) în bancuri decimetrice, urmate de un pachet de disodile superioare. Pe fețele de strat ale marnelor bituminoase, gresiei de Kliwa și a disodilelor superioare, se observă schelete, solzi sau amprente de pești fosili. Au fost indentificate 15 specii de pești aparținând familiilor de Clupeide (heringi, sardele) Gonostomide și Sternoptychida (pești înzestrați cu organe fosforescente ce arată că trăiau la adâncimi mari), apoi Godida (pești de tipul merlucius) și aparținând subordinului Scombroide (pești spadă, thoni, pălămidă) sau ai familiei Syngnthidae (caii de mare). Remarcabile sunt câteva specii noi pentru știință precum Argyropelecus cosmovici, Exox moldavicus și Palaeoryhnchus humorensis (o știucă), formă nouă pentru știință, foarte bine conservat și care are 1,80 metri lungime, record mondial.

Alforimentul de la Piatra Pinului are o înălțime de circa 60 de metri și este parțial mascată de copaci. La circa un kilometru spre sud-est în pădurea din versantul drept al pârâiașului Șoimul, se află Piatra Șoimului, o deschidere naturală în aceeași formațiuni geologice, de asemenea ocrotite de lege. În ambele straturi stau la verticală iar relieful este neregulat cu bancurile de gresie ieșind în relief față de pachetele de marne și disodile ce formează șanțuri. La piciorul lor sunt grohotișuri largi.

Elemente biologice

Aflorimentele se află într-o pădure de pin silvestru, brad, molid și diverse foioase. Din vegetația subarbustă este de menționat afinul negru (Vaccinium myrtillus) la limita inferioară altitudională al arealului.

Imagini

---

Surse:

• Arii naturale protejate din Bucovina / prof. dr. Marcian BLEAHU, Adrian DONE și Tatiana DONE / Gura Humorului, Terra Design, 2006;
• Agenția pentru Protecția Mediului Suceava.

Contact

• Piatra Pinului şi Piatra Şoimului
• Gura Humorului, județul Suceava
• Download vCard