Județul SUCEAVA

Învață!

Suceava în imagini

Lacurile Fălticeni

Cod: ROSPA0064.

Bioregiunea: continentală.
Ecoregiunea: Podişul Sucevei.
Încadrarea teritorial-administrativă: județul Suceava (Bosanci, Buneşti, Fălticeni, Horodniceni, Moara, Rădăşeni).

Suprafaţa: 727 hectare.
Altitudinea: 288 maximă, 254 minimă, 270 medie.

Căi de acces

Principalele căi de acces în sit sunt reprezentate de DN2 (Fălticeni-Buneşti-Suceava) şi de DJ209A (Fălticeni-Mihăieşti). Se mai poate ajunge la cel mai apropiat lac şi pe jos, direct de la marginea oraşului Fălticeni.

Speciile de interes comunitar din sit

Stârc mic (Ixobrychus minutus), Buhai de baltă (Botaurus stellaris), Barză albă (Ciconia ciconia), Erete de stuf (Circus aeruginosus), Sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), Raţă roşie (Aythya nyroca), Chirighiţă cu obraji albi (Chlidonias hybridus), Chirighiţă neagră (Chlidonias niger), Ploier auriu (Pluvialis apricaria), Egretă albă (Egretta alba), Egretă mică (Egretta garzetta), Chiră de baltă (Sterna hirundo), Cufundac polar (Gavia arctica), Cufundac mic (Gavia stellata), Bătăuş (Philomachus pugnax), Ferestraş mic (Mergus albellus), Cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus), Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), Fluierar de mlaştină (Tringa glareola)

Importanța sitului pentru conservare

Situl format în cea mai mare parte din zone umede, dar şi din pajişti şi culturi agricole, conservă populaţiile unui număr de 19 specii de păsări protejate în spaţiul comunitar, dintre care buhaiul de baltă, barza albă, stârcul pitic, eretele de stuf şi sfrânciocul roşiatic au perechi reproducătoare în aceste habitate. Este prezentă ca specie cuibăritoare şi chira mică, deşi aceasta nu cuibăreşte în fiecare an, atestarea reproducerii ei în sit acordând acestei zone un rol important în conservarea speciei, fiind unul dintre foarte puţinele locuri în afara Dobrogei în care a fost semnalată cuibărirea. În timpul migraţiei pot fi observate hrănindu-se în locurile în care abundă nevertebratele stoluri de mii de exemplare de păsări de ţărm formate din bătăuşi, fluierari, nagâţi, prundăraşi sau ploieri, dintre care se remarcă speciile de interes comunitar cu efective foarte mari: bătăuşul, ploierul auriu şi fluierarul de mlaştină. Situl mai este important şi pentru migraţia cufundarului polar, egretei mari, stârcului de noapte, chirighiţei cu obraz alb, raţei roşii şi a ferestraşului mic.

Caracterizarea sitului

Situl se află în Podişul Sucevei şi include Lacurile Fălticeni care reprezintă un complex de acumulări de apă amenajate în amonte de Fălticeni pe cursul râului Şomuzul Mare (afluent al Siretului). Primul lac este chiar în oraşul Fălticeni (fiind compus din trei bazine de apă), după care urmează lacul Pocoleni, lacul Mihăieşti şi lacul Moara. Aceste complexe lacustre formează 85% din suprafaţa sitului şi sunt înconjurate de terenuri agricole, păşuni, fâneţe şi livezi. În unele zone ale lacurilor s-au format stufărişuri compacte care creează condiţii bune pentru cuibăritul diferitor specii de păsări. Vegetaţia specifică acestor zone este formată preponderent din stuf, papură, stânjenel de baltă, crin de baltă, mană de apă, alior de baltă, piciorul cocoşului şi pipiriguţ. Aici cuibăresc specii de păsări protejate în spaţiul comunitar precum: stârcul pitic (20-30 de perechi), buhaiul de baltă (până la patru perechi) şi eretele de stuf (până la cinci perechi). De remarcat este cuibăritul în această parte a ţării al chirei mici. Au fost semnalate mai multe sezoane de reproducere cu perechi cuibăritoare ale acestei specii în sit. Nu se cunosc multe astfel de cazuri de cuibărit al chirei mici în interiorul ţării, deoarece specia are un areal de reproducere care nu depăşeşte în mod normal Delta Dunării şi complexul Razim-Sinoie. În zonele limitrofe lacurilor, acolo unde există tufărişuri izolate, cuibăreşte sfrânciocul roşiatic. Plantele preferate de această specie protejată pentru instalarea cuibului sunt cele care formează desişuri greu de pătruns, precum porumbarul, măceşul sau păducelul. În timpul migraţiei de primăvară şi toamnă zeci de mii de păsări găsesc excelente condiţii de hrană şi odihnă pe lacurile Fălticeni. Raţa roşie (200-350 de exemplare) şi ferestraşul mic (200-280 de exemplare) sunt două specii de interes comunitar pentru conservare care se văd constant cu efective semnificative în sit. Alte specii cu prezenţă numeroasă în momentul pasajelor pe luciul de apă al lacurilor din sit sunt cormoranul mare, lebăda de vară, gârliţa mare, raţa mare, raţa mică, raţa pestriţă, raţa suliţar, raţa moţată, raţa cârâitoare, raţa cu cap castaniu şi lişiţa. De pe suprafaţa apei îşi pescuiesc hrana formată în special din peşti mici şi nevertebrate efective mari de chirighiţă cu obraz alb (300-500 de exemplare), chirighiţa neagră (250-450 de exemplare) şi chiră de baltă (până la 100 de exemplare). Mai pot fi văzuţi până la 5000 de pescăruşi râzători, până la 150 de chirighiţe cu aripi albe şi peste 200 de pescăruşi argintii. Pe malurile nămoloase care abundă de amfibieni sau chiar pescuind în apa mică se pot vedea până la 400 de stârci de noapte, până la 250 de egrete mici şi până la 120 de egrete mari. Pasajul este foarte important şi pentru barza albă, din această specie de interes comunitar adunându-se în habitatele umede ale sitului până la 600 de exemplare în vederea realizării marilor stoluri de migraţie. În zonele înmlăştinite şi limitrofe lacurilor mai pot fi observate şi alte specii protejate în spaţiul comunitar precum bătăuşul (până la 8000 de exemplare), fluierarul de mlaştină (până la 3000 de exemplare) şi până la 1500 de ploieri aurii. Sunt prezente şi alte specii de păsări de ţărm care se adună în efective foarte mari precum fluierarul cu picioare roşii, nagâţul, fluierarul negru, prundăraşul gulerat mic şi fluierarul de zăvoi. De bogăţia de peşti a lacurilor din sit sunt atraşi cormoranii mici, care rămân mai multe zile pentru a se hrăni din această ofertă trofică bogată. La sfârşitul toamnei şi începutul iernii pot fi observate pe lacuri şi apariţiile speciilor nordice de cufundar. Până la 20 de exemplare de cufundar polar şi până la opt exemplare de cufundar mic se pot observa pescuind exemplare nu foarte mari de crap, roşioară sau caras. Exemplare din aceste două specii pot fi văzute şi în zilele geroase de iarnă, atunci când rămân ochiuri de apă neîngheţată care să le asigure hrana.

Activităţi care se desfăşoară în sit și în afara perimetrului acestuia

Vânătoarea şi braconajul fără selectarea vânatului manifestă un impact major prin deranjul provocat întregii comunităţi avifaunistice. Au mai fost constatate şi activităţi de braconaj care vizează distrugerea pontelor şi a juvenililor, fiind afectate în special păsările care cuibăresc colonial. Pescuitul sportiv afectează cuibăritul dacă se practică în apropierea teritoriilor folosite de păsări pentru reproducere. Practicarea sporturilor pe apă în perioada de cuibărit şi pasaj determină ca păsările să-şi părăsească cuiburile şi chiar situl. Incendierea vegetaţiei miriştilor şi a stufului degradează habitate de cuibărit, în special pentru sfrânciocul roşiatic, buhaiul de baltă, stârcul pitic şi speciile de ţărm. Electrocutarea şi coliziunea cu liniile electrice vizează în special păsările de talie mare (berze, lebede, stârci, egrete) în timpul deplasărilor de migraţie sau locale, de la un habitat la altul în cadrul sitului.

Administrarea sitului

În sit sunt necesare următoarele amenajări şi dotări: panouri de avertizare/atenţionare şi panouri de informare, câteva puncte de informare în comunităţile de pe raza sitului, observatoare ornitologice, bariere pentru limitarea accesului în anumite zone, puncte de intrare în sit, poteci/drumuri pentru vizitare, trasee tematice şi amenajări pentru colectarea deşeurilor.

Imagini

Lacurile Fălticeni

» Vezi mai multe fotografii


Informații preluate din Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România (2013).

Ultima actualizare:

Promo

Lasă un comentariu

Foloseşte cu încredere: <a href="" title=""></a> <strong></strong> <em></em> <blockquote></blockquote>

Încercăm să avem o politică liberală vizavi de comentarii.
Te rugăm să menții o atmosferă pozitivă și constructivă în mesajele tale sau riști să ai accesul blocat.