Fâneţele seculare Ponoare

Tip rezervaţie: botanică / fâneață.
Suprafaţă: 24,50 hectare.
Încadrare teritorială-administrativă: comuna Bosanci.
Custode: Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava.
Sit Natura 2000 care se suprapune peste rezervaţie: Fâneţele seculare Ponoare.

Localizare

În Podișul Sucevei, în dreptul satului Cumpărătura, la vest de Valea Sucevei, pe dealul Strâmbu, la altitudinea cuprinsă între 324 și 405 metri.

Acces

Pe DN (E 85) la nouă kilometri de la Suceava spre Fălticeni, în satul Cumpărătura, la un km spre est se află rezervația.

Caracterizare și importanță

Relief ondulat, acoperit de o vegeteție colinară criotermă cu elemente mezoterme de o valoare estetică deosebită și istorică, reprezentând diferitele etape climatice și de construirea a florei actuale.

Istoric

În anul 1863 BlasiusKnauer a făcut o primă enumerare a florei, completată în anul 1892 de Aurel Procopianu Procopovici. În anul 1921 prof. Mihail Gușuleac a făcut propunerea de punere sub ocrotire a fâneței, realizată în 1932.

Condiții geologice și pedologice

Substartul îl constituie marne argiloase cu intercalații de nisipuri de vârstă sarmațiană. Pe el s-a dezvoltat un cernoziom de fâneață.

Elemente biologice

Vegetația lemnoasă este dominată de molid și pin, alternând cu unele specii termofile (gorun, ulm, carpen, tei…). Flora este extrem de bogată, dezvoltarea ei fiind în funcție de orografia terenului și de microexpoziții.

Fondul vegetației îl constituie elementele euroasiatice, din care amintim stânjenelul siberian (Iris sibirica), frăsinelul (Dictamnus albus), știrigoaia (Veratrum album, Veratrum nigrum), rușcuța de primăvară (Adonis vernalis) și ruinal (Succisa pratensis).

Ca elemente europene și central europene menționăm: bulbucul (Trolius europaeus), degetarul (Digitalis grandiflora), curpenul (Clematis recta), turta (Carlina acaulis varietatea alpina), pălămida (Cirsium decussatum) și salcia (Salix rosmarinifolia).

Speciile continentale sunt prezentate prin ciuful de Bărăgan (Cerasus fruticosa), clocotiș (Clematis integrifolia), sparceta (Onobrychis arenaria), gălbineaua (Serratula wolffii), dedițelul (Pulsatilla patens), veronica (Veronica incana)…

Dintre elementele pontice, pontico-submediteraneene, enemărăm: odoleanul (Crambe tatarica), limba boului (Anchusa ochroleuca), capul șarpelui (Echium rossicum), sipica (Cephalaria uralensis), varba boerului ( Ajuga laxmannii), stânjenelul (Iris aphylla), cosacul (Astragalus cicer), inul sălbatic (Linus flavum), salvia plecată (Salvia nutans), măceșul (Rosa gallica), spălăcioasa (Senecio dorio varietatea biebersteini), trigoiul galben (Trifolium pannonicum).

Elementele circumpolare prezintă un procent destul de însemnat, fiind reprezentat prin feriga de mlaștină (Thelypteris palustris), drăgaica (Galium boreale), trifoiștea (Menyanthes trifoliata), iarba albastră (Molinia coerulea), sopârlița albă (Parnassia palustris)…

Acestea sunt numai o parte din speciile irboase existente, flora cuprinzând 450 de toxoni, din care 88%, sunt herborizați în casa laborator de la Ponoare. Fața de această cifră, covorul vegetal se prezintă bogat, fiind construit din umiditatea, de mai slabă umiditate sau de uscăciune (higrofile, mezofile, seromezofile și xerofile), în funcție de pante, de altitudine, expoziție.

Bogăția pajiștilor atrage o faună numeroasă, cu atât mai mult, cu cât intervenția factorului antropic este neglijabilă. Căprioarele și iepurii își găsesc adăpostu prielnic în pâlcurile de salcie, mai ales în preajma mlaștinilor cu o vegetație bogată și de talie înaltă. Vulpile și-au săpat viziuni pe versanți mai însoriți, cedând uneori lăcașul bursucilor sau chiar pisicilor sălbatice, iar herminele, dihorii și populațiile de șoareci de câmp își găsesc adăpost pretutindeni.

Din păsări, cel mai bine reprezentate sunt potârnichiile, există bufnițe care cuibăresc în salciile din apropierea casei-laborator, iar ulii, coțofenele, ciorile și stâncuțele pot fi văzute zilnic pretutindeni. Ca de semnalat stolurile de berze ce trec în pasaj dinspre nord spre sud.

Imagini

---

Surse:

• Arii naturale protejate din Bucovina / prof. dr. Marcian BLEAHU, Adrian DONE și Tatiana DONE / Gura Humorului, Terra Design, 2006;
• Agenția pentru Protecția Mediului Suceava.

Contact

• Fâneţele seculare Ponoare
• comuna Bosanci, județul Suceava
• Download vCard