Pădurea Zamostea – Luncă

Tip rezervaţie: forestieră / botanică.
Suprafaţă: 107,6 hectare.
Încadrare teritorială-administrativă: comuna Zamostea.
Custode: Direcția Silvică Suceava.
Sit Natura 2000 care se suprapune peste rezervaţie: Pădurea Zamostea – Luncă.

Localizare

În lunca Siretului, la 24 kilometri sud de orașul Siret.

Acces

Pe DN 29A (Suceava-Botoșani) după 26 de kilometri. În localitatea Vârful Câmpului la stânga pe DN 29C spre Siret zece kilometri până în comuna Talpa. Aici la stânga pe drumul secundar se traversează Siretul și apoi pe drumul nemodernizat, după trei kilometri se ajunge în comuna Zamostea în apropierea căreia se află rezervația.

Caracterizare și importanță

Pădure de luncă aflată la 290 metri altitudine. Situată pe terasa inundabilă a Siretului se întinde spre est până la contactul cu zona colinară a Podișului Sucevei. Foarte bogată în taxoni este reprezentativă pentru cracterul ei de sistem relictar.

Istoic

Al. Boza descrie în 1937 prima asociație de compozite a vegetației. Ulterior, Nicolae Boșcaiu, Al. Filipașcu și Taraș Seghedin, pe baza releveurilor din rezervații daco, fac descriere a florei și faunei.

Candiții geologice și pedologice

Zona se situează geologic pe Platforma Moldovenească cu strate dispuse orizontal, stratul superior fiind format din marne cenușii cu intercalații aparținând Miocenului (Sarmațian) peste care se dispun aluviunile de terasă. Solul este un cernoziom levigat.

Date biologice

Dintre speciile lemnoase, se remarcă dominația stejarului (Quercus robur). Farsinul (Fraxinus excelsior) a fost în parte redus prin extracție, carpenul (Carpinus betulus) este destul de bine reprezentat, iar teiul (Tilia cordata), cireșul sălbatic (Prunus avium), paltinul de câmp (Acer platanoides) și plopul tremurător (Populus tremula) sunt arbori destul de frecvenți. Dintre elementele arbustive, apar jugastrul (Acer campestere), ulmul (Corylus avellana), sângerul (Cornus sanguinea), ulmul de câmp (Ulmus laevis), păducelul (Crataegus monogyna), salba moale (Evonymus europaea), iedera (Hedera helix) și sporadic salba pitică (Euonymus nana), monument botanic al naturii.

Flora este bogat reprezentată prin ghiocei (Galanthus nivalis și Leucojum cernum) care îmbracă suprafețe întinse ale rezervației lăsând vizitatorului, în cursul lunilor aprilie-mai, o imagine de neuitat. La ele se adaugă viorelele (Scilla bifolia), sor cu frate (Melampyrum bihariense), mierea ursului (Pulmonaria offcinalis), dalacul (Paris quadrifolia), trei răi (Hepatica nobilis), tătăneasa (Symphytum cordatum), crețușca (Filipendula ulmaria), rolul pământului (Arum maculatum), cerențel (Geum urbanum), lăcrămioara (Convallaria majalis). Ca monumente botanice ale naturii semnalăm laleaua pestriță (Fritillaria meleagris) și papucul doamnei (Cyripedium calceolus).

Fauna este reprezentată prin numeroase specii, din care amintim căpriorul, mistrețul, pisica sălbatică, vulpea, iepurele, jderul. Caracterul de pădure de luncă, domină de stejari în asociație cu frasini, a determinat prezența unui număr mare de păsări ce alcătuiesc o ornitocenoză bine stabilizată. Prezența stejarilor bătrâni permite o intensă populare cu specii care trăiesc în scorburi – graurul (Sturnus vulgaris), stâncuța (Coloeus monedula)… Ca element autohton este fazanul (Phasianus colchicum torquatus), naturalizat prin colonizări repetate, găsind aici un mediu foarte prielnic.

Imagini

---

Surse:

• Arii naturale protejate din Bucovina / prof. dr. Marcian BLEAHU, Adrian DONE și Tatiana DONE / Gura Humorului, Terra Design, 2006;
• Agenția pentru Protecția Mediului Suceava.

Contact

• Pădurea Zamostea - Luncă
• comuna Zamostea, județul Suceava
• Download vCard