Judeţul SUCEAVA

Municipiul Fălticeni este situat într-o zonă deluroasă la limita de Vest a Podişului Suceava, localitatea dezvoltându-se pe trei terase între pârâul Somuzul Mare şi pârâul Buciumeni. Altitudinea medie este de 320 m iar suprafaţa de 28,76 km2.

Oraşul Fălticeni s-a constituit pe locul unor străvechi aşezări rurale. Satul Şoldăneşti, actualul cartier de est - este atestat în 1384. Satul “Fulticeanii”, care avea să dea numele aşezării urbane de astăzi, este atestat într-o menţiune documentară din anul 1435. La 15 Martie 1490, într-un hrisov scris în cancelaria Sucevei, capitala din epocă a Moldovei, se vorbeşte clar despre “un sat pe Somuz, anume Fulticeanii”.

Oficial, actul de naştere a târgului datează din 8 August 1780, când domnitorul Moldovei (astăzi provincie istorică a Romaniei), Constantin Moruzi, a poruncit “să se facă târg nou, la ţinutul Sucevei”. Noul târg se năştea în punctul unde se încrucişau câteva drumuri comerciale importante.

Avântul forţelor de producţie şi creşterea schimbului de mărfuri au determinat, în a doua jumătate a secolului 18 stabilirea unui târg periodic la Fălticeni. Târgul (iarmarocul) de la 20 iulie, de Sfântul Ilie, a jucat un rol important în geneza oraşului Fălticeni. Cronicile anilor 1850 spuneau că târgul de la Fălticeni este, după cel de la Leipzig, unul dintre cele mai însemnate din Europa.

Populaţia oraşului, formată în principal din negustori şi agricultori, a evoluat numericeşte în funcţie de activitatea comercială, de viaţa economică şi de implicaţiile unor evenimente.

În 1803 târgul avea 400 de locuitori, în 1830 2.300 de locuitori, iar în 1859 numărul acestora urcă la 12.584. Populaţia a scăzut în 1890 la 9.000 de locuitori. Cauza declinului demografic a fost decăderea importanţei iarmarocului prin modernizarea capitalistă a schimburilor economice, ceea ce a dus la scăderea funcţiei comerciale a oraşului.

Fălticeniul a jucat un rol administrativ în regiune fiind, până după cel de-al doilea Război Mondial, reşedinţa judeţului Baia. Oraşul a fost industrializat masiv cu precădere după 1960. Economia locală a intrat însă în declin după Revoluţia din 1989. Cauzele sunt multiple, de la modul centralizat în care fusese concepută economia în comunism, până la adaptarea dificilă, proces care continuă şi în prezent - la regulile economiei de piaţă.

Fălticeni este un punct de reper pentru cultură şi ştiinţă naţională. Un mare număr de persoane marcante s-au format şi au creat în Fălticeni. După Bucureşti şi Iaşi, Fălticeniul este al treilea oraş din ţară ca număr de scriitori autohtoni. Raportat, însă, la numărul de locuitori, Fălticeniul se situează pe primul loc în România. Fălticeni a dat României zeci de oameni ai literelor de talie naţională şi recunoaştere mondială. Oraşul a format 16 academicieni, 12 generali, 60 de doctori în cultură şi ştiinţă.

Încadrarea în teritoriu: 411 km faţă de Bucureşti şi 26 km faţă de Suceava. Căi de acces: drumul european E85 şi calea ferată secundară Fălticeni - Dolhasca.

* în această prezentare au fost folosite date din lucrarea “Fălticeni - mic îndreptar turistic” / autori M. Iacobescu şi I. Iosep / Editura Sport - Turism 1978).