Dintre resursele de sol se pot remarca faeoziomurile (65.173 hectare) pentru potenţialul lor productiv ridicat, parţial eutricambosolurile (30.211 hectare) și preluvosolurile (63.005 hectare). De asemenea, o parte a aluviosolurilor (52.861 hectare), nu prea mare însă, este constituită din soluri fertile, cu puţine restricţii pentru agricultură.
Resursele de sol din judeţul Suceava sunt următoarele:
- Protisoluri – 70.104 de hectare
- Cernisoluri – 66.394 hectare
- Umbrisoluri – 650 hectare
- Cambisoluri – 71.183 hectare
- Luvisoluri – 106.306 hectare
- Spodosoluri – 6.151 hectare
- Pelisoluri – 280 hectare
- Andisoluri – 1.587 hectare
- Hidrisoluri – 24.730 hectare
- Histisoluri – 105 hectare
- Antrisoluri – 2.692 hectare
Pe de altă parte, soluri cu potenţial productiv scăzut și care prezintă multiple restricţii sunt litosolurile (5.622 hectare, regosolurile 11.004 hectare), districambosolurile (40.972 hectare), o bună parte a luvosolurilor (43.301 hectare), prepodsolurile și podsolurile (6.551 hectare), gleiosolurile și stagnosolurile nedrenate (24.730 ha), precum si histosolurile (105 hectare) și erodosolurile (2.692 hectare).
Principalele restricţii ale calităţii solurilor
Deteriorarea caracteristicilor și funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor bioproductive, reprezintă restricţii ale utilizării acestora determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice…), fie de acţiuni antropice (agricole si industriale). În multe cazuri, acești factori pot acţiona sinergic, având ca efect scăderea calităţii solurilor si chiar anularea funcţiilor acestora. Factori de degradare: eroziune, alunecări de teren, inundabilitate, acidifiere, compactare, deficit de elemente nutritive, volum edafic redus, sărăturare, exces de umiditate în sol, gleizare, pseidogleizare, secetă periodică și terenuri nisipoase.
Informații preluate din Strategia de dezvoltare economică și socială a județului Suceava, perioada 2011 – 2020 realizată de Consiliul Județean Suceava.
